Echipă executivă

Președinte: 

 

Valer Simion Cosma (n. 1986) este doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cu o teză despre rolul preoților în lumea țărănească ardeleană a secolului al XIX-lea. În prezent este angajat al „Fundației Research Innovation” ca cercetător avansat în cadrul proiectului „Political Clientelism: a comprehensive frame for measuring electoral irregularities”, finanțat de UEFISCDI, grant PN-III-P4-ID-PCE-2016-0947 și coordonat de prof. univ. dr. Isabela Mareș (Columbia University) . Timp de doi ani (2015-2017), a fost cercetător în cadrul proiectului “East-West”. Vernacular religion on the boundary of Eastern and Western Chritianity: continuity, changes and interactions ((Seventh Framework Programme – ”Ideas” Specific programme – European Research Council) găzduit de Institutul Etnografic al Academiei Maghiare de Științe din Budapesta, Ungaria. Este fondator al Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (2016), a Conferințelor de vară de la Telciu (2012) și al Școlii de vară de la Telciu (2016). A coordonat trei volume rezultate din primele ediții ale Conferințelor de vară de la Telciu și a publicat o serie de studii în volume colective și reviste de specialitate din România și străinătate. Preocupările sale vizează modernizarea lumii rurale, istoria și sociologia elitelor rurale, religiozitatea țărănească, religia vernaculară și raporturile dintre modernitate/colonialitate și religie în Europa de Est, economia politică, naționalismul, populismul și clientelismul politic. În paralel cu activitatea academică, a contribuit la documentarea și realizarea unor filme documentare (Disco is Dead, 2017) și performance-uri artistice (ÜBUNG IN TRAUER/EXERCISE IN MOURNING by Maria Magdalena Ludewig & Guests, at Kampnagel – Internationales Zentrum für Schönere Künste, Hamburg, 2017) despre lumea rurală contemporană. În 2017, alături de Ágota Ábrán, a coordonat numărul ”Lumea Rurală Postsocialistă”, al Gazetei de Artă Politică.

Vicepreședinți:

Ágota Ábrán, născută (1989) la Târgu Mureș, și-a terminat studiile doctorale în 2018 la Universitatea din Aberdeen, Scoția, Marea Britanie, la Facultatea de Antropologie Socială, de unde și-a primit și diploma de master. Tema ei de cercetare urmărește procesului prin care plantele devin medicinale în România, axându-se pe domeniul de comodificare, studii de evaluare, antropologie medicală și depășirea dihotomiilor carteziene dintre social și natural. Din 2017 s-a alăturat cooperativei cercetătorești telcene.

Theodor Constantiniu (n. 1986) este doctor în muzicologie al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca. Cu o formare inițială de instrumentist, își dedică studiile post-universitare studiilor teoretice (muzicologie și etnomuzicologie). În prezent încearcă să mențină un echilibru fragil între cercetarea științifică (muzicologie computațională), cea umanistă (contextul social și politic al dezvoltării etnomuzicologiei românești) și sporadicele ocazii în care apare în calitate de interpret (jazz/muzică improvizată). În calitate de critic muzical, scrie pentru reviste culturale precum Tribuna, Steaua sau Cultura, iar despre scena de jazz românească scrie pe un blog dedicat acesteia (jazzdeadreptu.wordpress.com). Semnează texte de diferite facturi pe blogul Liga Oamenilor de Cultură Bonțideni încă de la apariația acestuia. De-a lungul timpului, a participat la mai multe conferințe naționale și internaționale, iar o parte din rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în diverse reviste de specialitate și volume colective.

Claudiu-Lorand Maxim (n. 1991) este regizor de teatru, producător și manager cultural, coordonator al departamentului educațional din cadrul Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale. În 2013 și 2014 a absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune (secția Regie de Teatru) și, respectiv, Facultatea de Istorie și Filosofie (secția Filosofie), în cadrul Universității Babeș- Bolyai, Cluj-Napoca. În 2016 a absolvit Masteratul de Arte Performative și Film din cadrul aceleiași facultăți. Este membru fondator al Asociației Reciproca (fondată în 2014). Din 2015 este inițiatorul și directorul plaformei de ateliere și dezbateri Focus Atelier, desfășurat până acum în două ediții. Din același an este manager al rețelei Troc- Rețea De Teatru Educativ, organizată de Asociația Reciproca în parteneriat cu Centrul de Teatru Educațional Replika și Reactor de Creație și Experiment. A lucrat ca Producător Delegat pentru Teatru în cadrul proiectului Romedin, organizat de Fundația Desire și Fundația Tranzit; Asistent de Producție în Festivalul Internațional Temps D’Images ed. a 8-a, Cluj-Napoca și i s-a acordat o rezidență de producător în cadrul proiectului RAP-Rezidențe, Ateliere, Public 2015, proiect organizat de Centrul Național al Dansului București și Asociația ColectivA. Este producătorul spectacolelor 9 din 10 și Poker, regizate de Leta Popescu, spectacole co-produse de Asociația Reciproca și Spațiul Reactor de Creație și Experiment.

Trezorieră:

Anastasia Oprea a absolvit programul de studii universitare de licență în Relații Internaționale și Studii Europene la Facultatea de Litere din cadrul Universității București în 2008. După vizionarea unui documentar tulburător despre violență sexuală în Republica Democratică Congo, a decis că viitoarele ei studii trebuie să o ajute să înteleagă atât faptele prezentate în documentar, cât și impactul lor asupra ei. Astfel, a frecventat cursul de Master în Gestiunea Crizelor și a Conflictelor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, iar apoi a obținut diploma de MSc în Studii Africane de la ISCTE – Institut Unversitar din Lisabona. Disertația ei cu titlul ”Gen, violență sexuală și securitizare în două discursuri media (occidentale) despre RDC” a urmărit reprezentările media ale violenței sexuale în contextele conflictelor africane. Din 2015 este doctorandă în Relații Internaționale și Rezolvarea Conflictelor la Facultatea de Economie a Universității din Coimbra. Cercetarea ei doctorală este finanțată de către Fundația portugheză pentru Știință și Tehnologie. Proiectul ei de cercetare este centrat pe (des)facerea cetățeniei europene prin practici de zi cu zi, din perspectiva pontențialului emancipator. Partea empirică a tezei de doctorat o constituie studiul satelor ecologice europene. Interesele ei includ: feminism și studii de gen, teorii queer ale Relațiilor Internaționale, studii europene și de cetățenie, post/decolonialism, ecologie politică, studii de performativitate, artă politică.