Teatru

Vi me som rom/ Și eu sînt rom – spectacol de teatru pentru adolescenti

Regia: Andrei Șerban, o producție MACAZ Teatru Bar Coop (București)

Reprezentație: marți, 13 august, de la ora 20:00, la Căminul Cultural din Telciu, intrare liberă

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană

O româncă cu iubit rom, un rom despre care nimeni nu știe că e rom, un român-indian (mama româncă, tatăl indian) atât de brunet încât e luat de toată lumea drept rom – trei povești-în-poveste, trei unghiuri din care vedem cu claritate amar-amuzată ce înseamnă să fii rom în România centenarului, după aproape 30 de ani de democrație câștigată cu preț de sânge, sânge de români și de romi, romi vizibili și invizibili. În Vi Me Som Rom e vorba mai ales de acei romi care nu par din prima sau care par, deși nu sunt. E vorba despre relațiile dintre ei și ne-romi, de pe băncile școlii până la maturitate, expunerea în fața celorlalți, asumare, autoacceptare și mândrie. Am pus multă duioșie, umor și sinceritate în textul nostru, care este bazat pe experiența noastră reală de viață, precum și pe o cercetare serioasă printre prietenii noștri romi și/sau oameni implicați în promovarea egalității și dreptății sociale. Dacă la finalul piesei te vom aduce în punctul în care să te ridici și să spui Vi Me Som Rom, înseamnă că ne-am făcut treaba bine – și ne vom bucura împreună că ne-am găsit, frați și surori de toate culorile.

“Spectacolul are umor, funcţionează printr-un mix de scene realiste, care uneori sunt insuportabile (precum cele despre rasismul din şcoli) şi contrapuncte parodice. Prin scenă umblă liberă şi Pantera roz, iar în faţa unui public majoritar rom sau tolerant, spectacolul a avut un succes efervescent. Aş fi curioasă să văd o reprezentaţie cu un public nefamiliarizat cu subiectul.” – Oana Stoica, Scena 9

Baladele memoriei – spectacol de teatru pentru audiență generală

Un spectacol de: Ionela Pop, Raul Coldea, Nicoleta Esinencu, Oana Hodade, Doru Taloș, o producție Reactor de creație și experiment (Cluj-Napoca)

Reprezentație: vineri, 16 august, de la ora 20:00, la Căminul Cultural din Telciu, intrare liberă

Ionela Pop are 69 de ani, este pensionară și vine în scenă pentru a-și povesti propria istorie, precum și pe cele ale prietenelor și cunoștințelor ei. Astfel, se reconstituie în fața noastră o istorie alternativă, trecută cu vederea de discursul oficial. Spectacolul aduce în prim-plan povești ale generației Ionelei legate de muncă, viață socială și viață personală. Dintr-o societate care invizibilizează și desconsideră tot mai mult persoanele de vârstă înaintată, se aud și vocile unor oameni care trăiesc cu speranța într-un viitor mai solidar.
Baladele memoriei documentează, arhivează și redă toate aceste narațiuni, urmărind felul în care ele au fost influențate de anii duri ai tranziției și de capitalism.

Foreplay – spectacol de teatru pentru adolescenți și tineret

Text și regie: Ozana Nicolau, o producție Centrul de Teatru Educațional Replika (București)

Reprezentație: joi, 15 august, de la ora 20:00, la Căminul Cultural din Telciu, intrare liberă

10% dintre mamele care nasc anual în România sunt minore. Dintre aceste 22.000 de adolescente care devin mame anual, Foreplay pune în scenă poveștile a trei dintre ele: Irina are mama plecată în Italia – toată gospodăria a rămas în grija ei; Miruna merge la ce mai bun liceu din oraș dar deși are ambii părinți acasă, comunică prea puțin cu ei; Carmen a fost măritată de părinții ei la vârsta de 12 ani. Spectacolul explorează condiția vulnerabilă a acestor tinere într-o societate care, pe de o parte, idealizează maternitatea, iar pe de altă parte, blamează mamele sub 18 ani. Foreplay vorbește despre standarde duble, despre falși-vinovați, despre cum devine o adolescentă părinte, în modul fast-forward, fiind construit ca un colaj de documentar ce se bazează pe o cercetare de un an în care au fost reunite experienţele a 30 de mame adolescente din Bucureşti, Urziceni, Vaslui şi Ploieşti.

“Sigur-sigur, sunt spectacole unde toată sală musteşte de spirit stângist, iar echipa creativă reconfirmă ceea ce spectatorii cred deja, dar sunt şi cazuri – de tipul Foreplay – în care subiectul adus în discuţie pe scenă găseşte receptorul perfect în public.” – Alex Mircioi, Scena 9.

“Spectacolul Ozanei Nicolau face vizibilă această problemă, chestionează cauzele şi efectele ei şi confruntă spectatorul (o problemă nu este o problemă pînă cînd nu te priveşte personal).” – Oana Stoica, Dilema Veche.