Bine ai venit!

Bine ai venit la Centrul pentru Studierea modernității si a Lumii Rurale. Aici poți afla despre noi și despre proiectele noastre: Conferințele de vară de la Telciu și Școala de vară de la Telciu.

Dacă vrei mai multe informații, te rugăm să ne contactezi, ne bucurăm de prieteni noi.

Noutăți

România rurală postsocialistă: între reverie și exploatare
Apel pentru contribuții

Termen limită 15 decembrie 2017 pentru trimiterea propunerilor: un abstract/rezumat de maxim 500 cuvinte, 1 mai 2018 pentru trimiterea textului complet de 4000-5000 de cuvinte. Vă rugăm să trimiteți propunerile și eventualele întrebări la adresa de e-mail: modernitateruralitate@gmail.com.

România rurală postsocialistă

Despre Centru

Înființat în 2016, Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale este un centru de cercetare interdisciplinară independent, cu rezidență rurală, care reunește cercetători din România și străinătate, preocupați de o largă paletă de subiecte și probleme subsecvente modernității și ruralității.

Membrii

Valer Simion Cosma este cercetător în cadrul proiectului “East-West”. Vernacular religion on the boundary of Eastern and Western Chritianity: continuity, changes and interactions găzduit de Institutul Etnografic al Academiei Maghiare de Științe din Budapesta, Ungaria. Este doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, fondator al Conferințelor de vară de la Telciu și al Școlii de vară de la Telciu. Preocupările sale vizează religiozitatea țărănească, religia vernaculară și raporturile dintre modernitate/colonialitate și religie în Europa de Est.

Manuela Boatcă este profesoară de macro-sociologie la Universitatea Albert-Ludwigs din Freiburg, Germania. A fost visiting-profesor la IUPERJ, Rio de Janeiro în 2007/08 și profesoară de sociologia inegalităților globale la Institutul Latino-American al Universității Freie din Berlin, Germania. Studiile sale asupra sistemelor-lume, perspectivelor postcoloniale și decoloniale, genul în modernitate/colonialitate și geopolitica cunoașterii în Europa de Est și America Latină au fost publicate în ournal of World-Systems Research, Cultural Studies, South Atlantic Quarterly, Political Power and Social Theory, Berliner Journal für Soziologie, Österreichische Zeitschrift für Soziologie, Zeitschrift für Weltgeschichte and Theory, Culture and Society. Este autoarea lucrării „Global Inequalities beyond Occidentalism”, Ashgate 2015 (Routledge 2016) și co-editoare (alături de E. Gutiérrez Rodríguez și S. Costa) a volumului „Decolonizing European Sociology. Transdisciplinary Approaches”, Ashgate 2010 și a „Handbuch Entwicklungsforschung” (cu K. Fischer și G. Hauck), Springer 2015. Fondatoare a Școlii de vară de la Telciu și profesoară în cadrul acesteia.

Alina Branda este conferenţiar universitar în cadrul Facultăţii de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, unde ţine cursuri şi prelegeri din domeniul Antropologiei culturale, Etnologiei europene sau cu privire la etnicitate şi relaţii interetnice, multiculturalism, pluralism cultural etc. Între 2008 şi 2012 activitatea academică este completată cu cea manager în cadrulInstitutului de Studii Inter şi Multiculturale al Universităţii Babeş-Bolyai. Este beneficiara a numeroase burse şi stadii de cercetare în străinătate şi are o bogată activitate academică materializată în studii, participări la conferinţe şi simpozionane, proiecte de cercetare etc. Este membru al unor societăţi naţionale şi internaţionale: Societatea Internaţională de Folclor şi Etnologie; Asociaţia pentru Antropologia din sud-estul Europei; Societatea Română pentru Antropologie Culturală; Asociaţia Europeană pentru Antropologie Socială.

Ion Matei Costinescu este doctorand al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București. Domeniile sale de interes include istoria Europei de Sud-Est, problematica modernității/modernizării, istoria biopoliticii, precum și a naționalismului în perspectivă comparată. Publicațiile sale includ articole în Sfera Politicii și Sociologie Românească. În prezent lucrează la o teză ce analizează elaborarea şi implementarea instituţională al unei modernităţi alternative, semi-peripferică şi rurală de către Școala Sociologică de la București în perioada interbelică.

Ovidiu Ţichindeleanu (b.1976). Filosof, traducător şi teoretician al culturii. Scrie despre teoria critică socială, gîndirea decolonială, noi materialisme, internaţionalism, Europa de Est şi istoria culturală a postcomunismului. Studii de filosofie la Cluj-Napoca, Strasbourg şi Binghamton, NY. Doctor în filosofie, Universitatea Binghamton, NY (2009). Redactor al revistei bianuale de teorie critică şi artă contemporană IDEA artă + societate şi coordonator de colecţii al Editurii IDEA, Cluj. Co-fondator şi redactor al revistei independente Philosophy & Stuff (1997-2000). Co-fondator al platformelor independente Indymedia Romania (2004), CriticAtac.ro (2010) şi LeftEast International (2012). Fost membru al grupului de lucru pentru integrarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est în Forumul Social European (2006); organizator al Iniţiativei Europa de Est – Sudul Global (FSM Tunis 2013). Membru în consiliul director al El Taller International, un ONG internaţional dedicat conceperii şi organizării unor forme non-vindicative de justiţie socială, precum Curţile Internaţionale ale Femeilor. Din 2012 predă la Şcoala Decolonială, Roosevelt Institute, Middelburg, Olanda, iar din 2016 este membru fondator și profesor la Școala de vară de la Telciu. Traducător în română a unor cărţi de Silvia Federici, Sylvia Marcos, Walter Mignolo, Arturo Escobar, Immanuel Wallerstein, Ivan Illich, Giles Deleuze, Peter Sloterdijk. Autor al Romanian Revolution Televised (with K. Petrovszky, IDEA, 2008); co-editor of The Anticommunist Ilussion (Cartier 2008). În 2016 a publicat la editura Idea „Contracultură. Rudimente de filosofie critică”.

Ágota Ábrán, născută la Târgu Mureș, este doctorandă din 2013 la Universitatea din Aberdeen, Scoția, Marea Britanie, la Facultatea de Antropologie Socială, de unde și-a primit și diploma de master. Tema ei de cercetare urmărește procesului prin care plantele devin medicinale în România, axându-se pe domeniul de comodificare, studii de evaluare, antropologie medicală și depășirea dihotomiilor carteziene dintre social și natural.

Theodor Constantiniu (n. 1986) este doctorand al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca. Cu o formare inițială de instrumentist, își dedică studiile post-universitare studiilor teoretice (muzicologie și etnomuzicologie). În prezent încearcă să mențină un echilibru fragil între cercetarea științifică (muzicologie computațională), cea umanistă (contextul social și politic al dezvoltării etnomuzicologiei românești) și sporadicele ocazii în care apare în calitate de interpret (jazz/muzică improvizată). În calitate de critic muzical, scrie pentru reviste culturale precum Tribuna, Steaua sau Cultura, iar despre scena de jazz românească scrie pe un blog dedicat acesteia (jazzdeadreptu.wordpress.com). Semnează texte de diferite facturi pe blogul Liga Oamenilor de Cultură Bonțideni încă de la apariația acestuia. De-a lungul timpului, a participat la mai multe conferințe naționale și internaționale, iar o parte din rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în diverse reviste de specialitate și volume colective.

Bogdan Vătavu (n. 1986) este bibliotecar al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai. Interesele mele academice vizează istoria socială în general, cu un accent crescut pe istoria infracţionalităţii. Am publicat câteva articole în reviste de specialitate pe teme ce privesc haiducia şi brigandajul din ţările române în epoca modernă timpurie şi pregătesc o teză de doctorat pe acelaşi subiect.

Norbert Petrovici  este lector universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Domeniile sale de interes sunt teoria socială, sociologia urbană/rurală, planificarea urbană, studiile de gen, antropologia socială, planificarea spațiului și dezvoltarea sustenabilă.

Despre Scoala de vară

Apărută în 2016, Școala de vară de la Telciu este inițiativa Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale. Fiind un experiment educațional inovativ care s-a născut din reușita conferințelor academice internaționale organizate în satul transilvănean Telciu, Școala de vară face parte dintr-o succesiune de simpozioane care analizează „modernitatea” și „ceilalții” ei în diverse ipostaze istorice și iterații globale. Școala de vară se desfășoară în afara campusurilor urbane, într-o zonă rurală populată de multiple lumi ale vieții și căi de trecere înăuntrul României: munți și văi, regiuni și religii distincte, rute comerciale și de transport. Regiunea rurală din din care face parte Telciu internalizează cu intensități diferite procese de modernizare și subdezvoltare, ruralitate și urbanitate, înrădăcinare și dezrădăcinare. Viziunea Școlii de vară de la Telciu țintește crearea unui loc convivial de întâlnire dintre gândirea decolonială, studiile postcoloniale și postsocialiste, și istoriile locale, care facilitează munca necesară pentru o reconstrucție socială, culturală și economică de la bază.

Decolonialitatea este una dintre cele mai puternice și prolifice direcții în gândirea socială și politică contemporană. Decolonialitatea oferă un cadru euristic care pune în evidență cunoașterea și acțiunea locală concomitent cu asimetriile globale ale puterii care au format, și continuă să formeze, evoluția istorică a sistemului mondial capitalist. Teoria aceasta este deosebit de potrivită pentru că subliniază rolul și poziționalitatea ruralității în realizarea lumii contemporane. Cadrul decolonial se bazează pe o varietate de domenii, cum ar fi istoria, antropologia, sociologia, științele politice și filozofia politică. Astfel, acesta facilitează o abordare multidisciplinară a temei ruralității. Așadar, ne propunem să lucrăm cu idea unei ruralități deschise, concepută aici ca o realitate dinamică în relații reciproce atât cu tradiția cât și cu globalizarea. Ruralitatea se raportează în mod specific la rețelele de putere metropolitane, statale, imperiale, coloniale sau postcoloniale și se angajează în rezistențe specifice cu sau „fără infrastructură”.

Școala de vară de la Telciu, ediția a 2-a
(De)Localizând Europa: Estul, Celălalt și Ruralul

credit: Zoli Mihály / Illustration & Artefacts

13-20 August 2017

Apel pentru înscrieri

Ediția din acest an a Școlii de vară de la Telciu se concentrează asupra poziționalității istorice, sociale și economice a periferiei și ruralității, în contextul ideii unei Europe în schimbare. Ce istorii diferite pot confrunta valurile recente ale izolaționismului și protecționismului, creșterea Europei etno-naționaliste și a ideilor polarizatoare ca „Europa cu două viteze”, precum și intruziunea continuă asupra bunurilor comune, resurselor naturale și economiilor de subzistență? Cum redefinesc „Estul”, „Sudul” și „Ceilalții” Europei, inclusiv ceilalții ei interni și coloniali, sensul Europei? Școala de vară de la Telciu este interesată în a prioritiza și a documenta diferitele răspunsuri ale istoriilor locale date modelelor globale, moștenirilor imperiale și planurilor de stat, conectând localitatea Telciu cu proiecte semnificative de modernizare și istoriile regionale și internaționale ale participanților la această ediție.

Trei motive interconectate articulează premisele pentru ca Telciu să ofere o continuare critică: „…pentru a înlocui idea unei singure și adevărate Europe – și anume eroică – care a creat multiple modernități în întreaga lume, cu ideea unor  multiple Europe, a căror contribuții culturale, politice și economice la civilizația Europeană au intrat în mod disproporționat în definiția modernității occidentale specifice” (Boatcă).

„Experiența istorică a socialismului real, căderea regimurilor socialiste și tranziția postcomunistă compun o istorie radicală a transformării și o deschidere totală a paradigmelor radical diferite și așa o închidere rapidă a posibilităților, încât în lumina ei, desfășurarea lentă a crizei și tranziției lumii poate fi văzută ca un teren imens de oportunități” (Țichindeleanu)

„Trebuie să ne gândim la cum să schimbăm lumea noastră mică și comună, astfel încât să putem renunța în final la dihotomia aparent veșnică dintre Asemănător și Celălalt și să creăm un spațiu în care să nu mai existe Ceilalți, să nu mai existe oameni respinși de istorie sau forțați să alerge cu înverșunare după trenul modernității fără speranță de reușită. Intersecția experiențelor și sensibilităților populațiilor postcoloniale și postsocialiste trebuie să ne conducă în mod ideal la următorul pas al construirii unor coaliții și solidarități pentru ca zbuciumul nostru comun să îndeplinească și să dea naștere la această utopie deschisă. Și încă putem încerca s-o realizăm” (Tlostanova).

Școala de vară de la Telciu se adresează tuturor celor interesați de problematicile abordate și de activitățile cuprinse în program, indiferent de vîrstă sau studii.


Taxa de participare

accesul este gratuit pentru cursanții din România și Republica Moldova.
50 de euro pentru cursanții din afara Uniunii Europene și din țările membre ale UE cu venitul minim garantat sub 500 de euro pe lună.

100 de euro pentru cursanții din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Înscrierea asigură

Accesul la toate activitățiile.
Se asigură loc de campare, cu acces la WC și duș. Gratuit.
Se intermediază cazarea la săteni în limita locurilor disponibile.
Beneficiază de reducere la restaurantul ”Hovrea”, 3 mese pe zi costînd 30 lei/aproximativ 7 euro (25 lei/zi fără mic dejun).

Înscrierile se fac pînă în data de 1 August 2017, detalii aici:

Înscrieri